Monday, July 1, 2013

Stridenţa este dezgustătoare

Unul dintre lucrurile care au venit odată cu evoluţia intelectuală a omului care îmbătrâneşte (evit cuvântul maturizare pentru că-l folosesc toţi stupizii) este că am devenit mult mai tolerant, nu în sensul în care mă voi duce să salvez planeta de invazia PET-urilor sau să înfiez un puradel, dar măcar abordez cu o ignoranţă elegantă majoritatea subiectelor care nu mă vizează direct. Printre ele, homosexualii. Ca să mă şi citez, atâta vreme cât curul meu e în siguranţă, treaba fiecăruia ce ia-n mădular.

Toleranţă (sau ignoranţă elegantă) nu înseamnă că vreau să văd asta, să discutăm despre asta sau să facem apologia mândriei că suntem cum suntem. Mâine-poimâine devenim mândri că mâncăm cu furculiţa sau pentru că mergem în două picioare. Ori showing off-ul sexual sau al sexualităţii e din cale afară de strident şi, pe cale de consecinţă logică, scabros.

Pentru ce tot acest background? Life of Agony a fost o trupă extrem de interesantă prin anii ‘90 pentru că era mult diferită de hardcoreala clasică, aia cu “Brooklyn, New York…hardcore, for ma’ family, for ma’ friends!”, după cum se poate asculta aici.

Între timp, vocalistul Keith Caputo, muzical extrem de competitiv altminteri, a descoperit că este o femeie obligată să trăiască într-un trup de bărbat. Şi aşa a devenit Mina Caputo. Dar în loc să facă treaba asta cu decenţă, s-a apucat de asemenea videoclipuri.

Modul în care se comportă Keith/Mina este definitoriu pentru stridenţă: în loc să fii tu împăcat cu ceea ce eşti sau ai devenit, vrei să o arăţi şi altora, că poate mai găseşti unii ca tine. Găsesc treaba asta, la modul general, extrem de scârboasă.

1 comment:

  1. Clar, Keith a devenit femneie, dar nu o doamnă!

    ReplyDelete