Friday, November 30, 2012

Mirosul dulce al propriilor băşini

Pe mine mă fascinează impostura şi prostia. Am depăşit perioada în care mă enervam sau simţeam nevoia să mă revolt, acum le privesc ca pe o formă senzaţională de entertainment. Înţeleg că RDS-ul a scos Discovery din grilă, iar eruditul popor român se revoltă pe internet în faţa sodomizării culturale la care este supus. Era să uit: pe lângă prostie şi impostură mă mai fascinează revoltele pe internet, adică alea făcute la căldură, cu Lana Del Rey pe fundal, poate cu un pahar de vin roşu pe masă şi cu foarte multă pseudoburghezie în noi.

Dacă e să-l crezi atunci când mănâncă rahat cu polonicul doar ca să pară altceva decât este în realitate, adică un mârlan cu pământ sub unghii şi greieri în pantofi, cultura e a doua natură a românului. Merge la teatru, balet şi operă, e monarhist, se uită la documentare, salvează Piaţa Matache de furia buldozerelor şi vrea Arte în pachetul must-carry al providerului de cablu tv. A protestat vehement pe Facebook pentru TVR Cultural, o să o facă şi pentru Discovery sau dacă s-ar închide mâine Găurilla. Conform statisticilor, de uitat, însă, se uită tot la Suleyman Magnificul, şourile cu bucătari şi orfani cântăcioşi/dansatori sau filme cu Chicki Cian. Aceaşi ţară a curvelor elitiste ascultă Radio Zu şi KissFM, adică nişte posturi pentru coafeze, taximetrişti, şomeri şi cretini. Mă lămureşte cineva cum pula mea se poate aşa ceva?

Bebeluşelor, dans!