Friday, September 9, 2011

Secretul unei vieţi liniştite

E tac-tu sau vreo rudă, oricât de îndepărtată, important e să fii fost descurcăreaţă şi cu spirit antreprenorial. Dacă l-aţi invidiat pe Poponeţ sau sunteţi genul de oameni care foloseşte sintagma "în ţara X nu e aşa", comparând nişte situaţii cu România, aveţi acum şi explicaţia ce vă lipsea. Ta-su lu' Poponeţ a fost băiat deştept, tac-tu n-a fost, d-aia eşti sărăntoc, mergi cu autobuzul şi trăieşti de la un salariu la altul, în vreme ce el fute manechine şi se dă cu Lamborghini. Aşa şi cu popoarele: italienii, franţujii, nemţii sau japonejii au avut câte unii inteligenţi, românii au fost proşti, cu câteva excepţii, de când curvele din Dacia au dat cu fofoloancele în soldaţii romani.
Italienii din ziua de azi nu trebuie decât să stea şi să se uite cum toate naţiile planetei vin să se minuneze la nişte lucruri pe care le-au construit rudele lor prin antichitate, evul mediu sau pe timpul Renaşterii. Şi stau pe bani grei, pentru că orice costă în Italia. Inclusiv autostrăzile, care te lasă în fundul gol, deşi sunt infinit mai proaste şi mai gândite cu curul comparativ cu Ungaria sau chiar Slovenia. La luat banii sunt nişte adevăraţi artişti emeriţi, nu iartă nimic şi profită de toate slăbiciunile rasei umane. Veneţia, de exemplu, dincolo de spectaculosul primului contact, acel " vaaaai, să-mi bag ceva, ăştia n-are străzi, are canale", e o ţigănie de nedescris, în care nu vezi decât magazine care vând rahaturi branduite "genuine Murano". Şi sunt atât de genuine încât am văzut şi maimuţoi cu pule lungi/pizde flocoase, la vreo 7 euro bucata. Cu toate astea, vorba unui personaj din cale afară de infam pe care văd că-l pomenesc din ce în ce mai des, exact ca în cazul grecilor, de când au încetat să fie blonzi şi înalţi, nici n-au mai avut filosofi. :P
Italienii sunt fie foarte obositori, fie amuzanţi în idioţenia lor care rivalizează cu cea a francezilor, deşi sunt diferite, în linii mari. Ăştia mai tineri arată ok, old-skoolerii sunt de milioane, exact ca în filme.
Acum două seri ni s-a făcut poftă de kebab, şi cum la 1 minut de hotel era un asemenea fast food, am coborât. Acolo, la o masă, un individ în trening şi adidaşi, cu faţă de borât, care vorbea la telefon. La vreo câteva minute, mai coboară unul, căruia personajul iniţial i se adresează instantaneu: "ce faci, barosane?". Să vă fut de români!
La final, o poză edificatoare pentru eleganţa italiană!

Wednesday, September 7, 2011

Holidays in Cambodia?


Astea trei zile de vacanţă le-am petrecut mai mult pe drumuri, aşa încât impresiile le voi livra cu parcimonie, pe puncte, aşa ca la şcoala aia pe care tot mai puţini o termină.

  1. Poate îl informează cineva şi pe preşedintele lui Niels Schneker că în Românica e, totuşi, nevoie de autostrăzi, chiar dacă el, ca ultimul ţopârlan, ia elicopterul de pe marginea DN1, în vreme ce poporul suveran stă la coadă. Ungurii au autostrăzi, italienii au autostrăzi, ca să vezi, chiar şi slovenii au autostrăzi, românii n-au autostrăzi, dar, la dracu’, de ce le-ar trebui autostrăzi când ei preferă să se uite prosternaţi la nunta lui Borcea şi la WC-ul făcător de minuni din studioul lui Marius Moga, ăla pe care-i vine inspiraţia lui Guess Who pentru textele sale deosebit de inteligente.
  2. A propos de asta, nu există ţară care să aibă radiouri mai proaste ca România. Mai proaste şi mai asemănătoare în a difuza aceeaşi muzică de căcat şi aceleaşi glume de autobază. Şi da, muzica de club e infinit mai manelistică decât manelele. Problema, ca întotdeauna, vine de la lipsa de educaţie: dacă într-o ţară cât de cât civilizată alde Rolling Stones sau Lynyrd Skynyrd sunt formaţii mainstream, de le ascultă şi camionagii, iar astea cu „boca, loca, besito mucho” pentru cei întârziaţi intelectual şi pe prafuri halucinogene, la noi e invers.
  3. Budapesta, din câte am văzut-o, adică foarte puţin, dar o să revin la întoarcere, e lejer în Top 5 oraşe din Europa. Ca să vezi ciudăţenie, nimeni nu mi-a cerut Ardealul, deşi eram pregătit să-l cedez, nimeni nu m-a otrăvit, nici măcar să mă alerge careva pe podurile care leagă Buda de Pesta. Bă, şi ai naibii, vorbeau foarte bine engleză sau chiar româneşte.
  4. Slovenii arată ca nişte mârlani, adică seamănă cu românii. By the way, românii sunt inconfundabili ca apariţie.
  5. Succesul neamurilor voastre în Italia (şi probabil Spania), are o explicaţie cât se poate de logică. Italienii sunt ca românii: se ţigănesc, fac un zgomot infernal şi, cel mai îngrozitor, sunt nişte cretini siniştri. Seara trecută, prin Veneţia, despre care o să scriu astăzi mai multe, doi tuciuri (pakistanezi sau indieni), împreună cu şeful lor, un italian abisal, cu toţii chelneri la o speluncă cu ifose boeme, erau să mă aducă în pragul atacului cerebral. Ca să nu mă trezesc cu bănuieli de un oarecare rasism, mă opresc aici cu amănuntele. Mi-e ciudă că nu aveau un caiet al clientului nemulţumit, în care aş fi notat că le doresc din tot sufletul ca următoarea destinaţie a domnului Breivik să fie chiar localul lor. 

Sunday, September 4, 2011

Fahr in urlaub!

Plec în vacanţă, cu destinaţia principală Italia. Nu-mi fac iluzii şi nici speranţe că mă voi simţi bine pe acolo, doar e plin de italieni şi de români. Dar măcar văd locurile din Assassin's Creed 2. Iau netbookul cu mine, motiv bun să încerc un gen jurnalistic nou, reportajul, asta dacă hotelurile la care am făcut rezervări n-au mâncat mâncat rahat cu internetu' inclus în preţ. Aaaaa, plec decât cu maşina, să înţeleagă şi cititorii din Bucureşti!