Tuesday, June 21, 2011

Cromozomul G

Puţină ştiinţă: În cazul în care se găseşte vreunul subit lovit de principii medicale să-mi explice cum stă treaba cu cariotipul uman, fac eu precizările pe scurt: 23 de cromozomi, separaţi în şapte grupe, notate cu primele şapte litere ale alfabetului. G-ul din titlul vine de la "grătar".

Am scris în nenumărate rânduri că rafinamentul este cel care face întotdeauna diferenţa dintre sublim şi gregar, dintre pârţ şi băşină, dintre pictură şi zugrăveală, etc. Poporul român are uriaşul merit, recunoscut mondial, de a fute şi bastardiza orice gest, lucru sau activitate elegantă. Să luăm, de exemplu, vioara. Un instrument clasic, de care unii s-au folosit pentru a scrie simfonii. Românii, însă, cântă manele pe vioară. Şi cu această introducere făcută, ajung la subiect:

Picnicul mi se părea o chestie foarte mişto în conceptul de bază, de ce nu sexy, chiar dacă uşor boemă. Mergi cu un coşuleţ cu mâncare fină, un vin bun, îmbrăcat nu foarte elegant, dar nici în cargo pants, stai pe iarbă, îi spui trei prostii romantice duduii, aia îşi prinde o floare în cosiţe, una peste alta, două ore de bun simţ, petrecute în aer liber, mai ales în condiţiile în care, prin străinătăţuri, nu există imbecilitatea cu "nu călcaţi pe iarbă, amendă cuprinsă între...". Ceva infinit mai decent decât a o duce prin mall sau la un film cu Adam Sandler.
Românii, însă, au adaptat rapid picnicul ţărăniei lor sinistre, transformându-l în GRĂTAR. Coşul împletit a lăsat locul caserolelor cu mici şi cârnaţi, vinul alb berii la PET, hainele de calitate bermudelor,  şlapilor şi burtălăului gol, floarea din păr permanentului de fesenistă al "doamnei". Per se, nu există  nimic  mai sinistru decât mersul la grătar, nimic mai mârlănesc, mai de prost gust şi mai românesc ca grătarul.
Grătarul ăsta oribil e grefat pe cromozomul românului, copiii născuţi din cretini care merg la grătar trebuie să fii mâncat, în loc de lapte, zeamă de la micii făcuţi la grătar. Românul o ia razna când vede un petic de iarbă, indiferent unde-l vede: trebuie ca în momentul şi în locul acela să facă un grătar. De aceea nu trebuie să ne mirăm că nişte români au făcut grătar într-un parc din Viena, după care s-au luat la bătaie. Oriunde vor vedea iarbă, vor simţi chemarea grătarului. 
Merg până acolo încât să consider grătarul ca stemă a României, simbolul definitoriu pentru poporul român, cel care ar trebui să stea de drept şi de fapt pe culoarea galbenă a drapelului sub care Hagi "marcă" goluri în poarta columbienilor.
Grătarul este şi unul din motivele pentru care voi scrie un alt post în zilele următoare.