Tuesday, December 15, 2009

Stigmata Diaboli

Motto: "See, we like our Nazis in uniforms. That way you can spot them."

Am văzut Inglourious Basterds. Minunat! După cum mă şi aşteptam, altminteri. Dar nu despre filmul în sine vreau să scriu, ci despre o idee absolut fabuloasă pe care o aduce în faţă şi la care subscriu cu toată fiinţa mea.
În film e vorba despre nazişti. Naziştii ucideau evrei. Americanii pun de o echipă specială, fomată din evrei, care să ucidă nazişti. Echipa ucide nazişti, lăsând un singur supravieţuitor în urmă, care să răspândească povestea găştii de soldaţi americani de origine evreiască care omoară nazişti. Un scenariu superb! Şi acum vine teoria ţărănoiului din Tennessee, una foarte simplă: războiul se va termina, iar tu, nazistule, vei lăsa uniforma, te vei întoarce acasă, iar lumea va uita că ai fost odată nazist şi ai ucis evrei. Aşa ceva nu trebuie lăsat să se întâmple, moment la care americanu' pune mâna pe cuţit şi-i taie nazistului pe frunte o zvastică, cicatricea rămânând pe viaţă mărturie a trecutului deloc glorios al individului.
Nimic nu-mi repugnă mai tare pe lume decât curvele; trec peste cocalari, trec peste manelişti, trec peste urbani şi peste corporatişti, trăiesc şi cu gândul că există şoferi de Skoda, însă detest curvele. Am scris chestia asta în urmă cu ceva vreme şi am convenit că noţiunea de "curvă" nu are foarte multe în comun cu sexul. Are legătură cu dorinţa de a părea altceva decât eşti în realitate, are legătură cu ostentaţia şi complexul perfecţiunii...în fine, citiţi vechiul post, de vă interesează.
Aidoma naziştilor, curvele au darul de a uita repede ce au făcut, au darul de a se fi născut victime, au darul de a-şi schimba hainele, coafura şi cercul de prieteni, într-aşa fel încât faptele lor să nu le urmărească niciodată. Curvele trebuie să pară tot timpul oneste, cinstite, pline de virtuţi şi principii, jignite şi ultragiate de faptul că poate le-ai mirosit. Curva şi-a bătut joc de tine, după care pleacă într-un alt oraş, unde o ia de la capăt cu ceea ce ştie cel mai bine: să fie curvă, sperând că de la sute de kilometri distanţă, noul ei anturaj n-are cum să afle că e o curvă.
De aceea, Inglourious Basterds mi-a dat o idee monumentală: cum ar fi ca de fiecare dată când întâlnesc o curvă, să pun mâna pe cuţit şi să-i gravez frumos, citeţ, pe frunte, cuvântul "CURVĂ", ca oricine o va întâlni să ştie clar, din primul moment, cu cine are de a face. Nu-i va mai folosi nimic din arsenalul de mai sus: coafura cea nouă, amanţii cei noi, prieteni cei noi, etc.
Şi uite cum cred că aş face o lume mai bună...

P.S. Oare câte curve citesc blogul meu?