Friday, March 13, 2009

Under.stand it!

Motto: "Orice prost poate şti. Scopul e să înţelegi!"


Mă enervează enorm de multe lucruri pe lumea asta, şi, mai ales, mă enervează extrem de mulţi oameni. Printre chestiile care mă scot literalmente din sărite se numără şi blogăraşii. Toate tutele, toţi cocalarii sau imbecilii s-au trezit că au ceva de spus, trăgându-şi blog. Unul dintre neajunsurile democraţiei...orice idiot îşi dă liber cu părerea. Până să sară vreunul cu "da' şi tu ţi-ai făcut blog", am să explic motivul pentru care posed acest "jurnal": am blog pentru a putea scrie "pula" când mă enervează câte un cretin, unde suavul cuvânt "pula" îi este dedicat cretinului sau situaţiei care l-a scos pe cretin în faţă.
În virtutea acestui fapt, un pogon de cretini s-a găsit să se manifeste foarte vocal atât vis-a-vis de noul logo, cât şi faţă de brand-ul JUDEŢULUI BRAŞOV, cu care ADDJB-ul s-a prezentat la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin. N-am să dau link-uri pentru că nu le fac eu publicitate troglodiţilor ăstora, cel mult am să încerc să compilez inepţiile debitate şi să le comentez.
1. Cât de DOBITOC poţi fi să dedici un întreg site luatului la mişto, fără să-ţi dai seama că se promova judeţul, nu oraşul? Degeaba ai tăiat tu cuvântul "oraşului", înlocuindu-l cu "judeţului" după ce ţi-au atras mai multe persoane atenţia, ramâi un dobitoc, pentru că iniţial n-ai înţeles nimic, dar te-ai apucat să înjuri. Habar n-am cum te cheamă pentru că nu-mi încarc mintea cu numele tuturor cioflingarilor.
2. Un alt jegos, pare-mi-se mare grafician de prin Timişoara, compara logo-ul cu o flegmă. Prietene, dacă tu când scuipi pe caldarâm ai asemenea reuşite grafice, mă gândesc că în momentul în care te caci, dai naştere unor Gânditori de la Hamangia sau, cine ştie, dacă ai diaree, restaurezi Capela Sixtină dintr-un jet.
3. PR-istele sunt rugate să se întoarcă la lectura revistelor Olivia şi Ioana, de unde, pesemne, se inspiră când fac câte o campanie. HABAR N-AVEŢI ce înseamnă promovare sau imagine, dar credeţi că vă pricepeţi şi o daţi pe întrebări retorice că aşa aţi văzut pe alte bloguri. Gen "Oare de ce nu s-a făcut concurs de proiecte?" Uite d-aia, dacă se făcea concurs, ce dracu' scriai tu pe blog? Ar trebui să le mulţumeşti ăstora de la ADDJB că ţi-au oferit ocazia unică de a demonstra cât eşti de proastă.
4. Alţii, probabil rămaşi cu sechele de pe urma lecturii "Orizonturilor Roşii" ale lui Pacepa, că de Tom Clancy sigur n-au auzit, văd până şi în afacerea "Brasov Be.Live it" o conspiraţie, o nouă filă de război rece între Căncescu şi Scripcaru. S-au ţesut şi scenarii de genul Gliga a fost dat afară de Scripcaru, a întors armele fugind la Bebe şi acu' fute banul public pentru a se răzbuna. Băăăăăă, a băut careva gaz?
5. Mai există o categorie de deontologi, respectiv unul care se autointitulează "genunchiul lumii", în realitate doar "genunchiul broaştei", ce încearcă să fie doct şi să pună el problema pragmatic şi argumentat. Evident că nu putea scăpa nici el de stereotipia întrebărilor retorice, că de ce nu s-a făcut site, că de ce nu s-a pus logo-ul pe pagina CJ Braşov, că de ce nu s-a făcut sondaj şi concurs, că de ce nu e sloganul "pă Gugle", că de ce municipalitatea nu s-a implicat, că de ce arată logo-ul aşa şi nu altcumva, că, că, că...
Pe scurt şi pentru a vă spune fix ceea ce vreţi să auziţi, lucrurile au stat după cum urmează: Ţaţa de la ADDJB a fost chemat la împărăţie şi i s-a spus aşa "Bă Ţaţa...bă, io vreau să promovezi judeţu', adică vreau să tragem noi o delegaţie cu diurnă până la Berlin, să beau bere in Aleksanderplatz, da?" Ăsta s-a speriat teribil şi l-a sunat pe Gliga. Împreună, erau ca Mioriţa "de trei zile-ncoace, gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place". S-au gândit ei să schimbe iarba şi l-au întâlnit pe Răzvan de la Firestarter, care păştea iarbă cultivată pe cernoziom, deci marfă mişto, nu ficus. S-au simţit bine împreună şi au decis să facă în băşcălie logo plus slogan, băgându-şi elegant picioarele în "tradiţii". Iniţial, Ţaţa şi Gliga se adresaseră Ordinului Cavalerilor Templieri cu Trei Cruci de Malta în Cur (OCTTCMC) pentru a le concepe un logo clasic, care să ţină seama de topografia locului, de simbolurile Braşovului precum Bostoacă şi fraţii Stoleru, chiar şi de municipalitate, dar ăia aveau parastasul de 675 de ani de la moartea lui Jacques de Molay şi au refuzat. Aşa s-a ajuns la Pătraşcu...Pentru promovare se vorbise cu Dumitru Fărcaş, se aranjase să apară şi duduia care gonea pe calul alb în genericul de la Tezaur Folcloric, un ansamblu coregrafic de la Codlea urmând să ilustreze prin dansuri momentul solemn. Evident, se amenajeze un bufet suedez cu "tradiţionalele" sărmăluţe, mămăliga era nelipsită, doritorii de senzaţii tari putând "servi" o ţuică...băieţii se pregătiseră, de ce să ne căcăm pe noi, aveau 10 PET-uri de Fanta fructe de pădure, pline cu trăscău.
Numai că Firestarter le-a stricat tot eşafodajul...ăştia mai merseseră prin străinătăţuri şi văzură că lumea nu se îmbracă la pantofi de lac, ci în Converşi, nu mai ţine scrisul cu Arial bolduit, graffiti-ul e la mare modă, nici pozele cu două ţărănci ofilite de prin zona Crihalma puse pe pliante nu prea mai mişcă pe nimeni, motiv pentru care au conceput un logo modern, atractiv, urban-style. Sloganul...la fel, e un joc inteligent de cuvinte, pe care românu', bou, nu-l întelege. Bă, mişto e că nu voi trebuie să-l întelegeţi sau apreciaţi, ci străinii. Pentru că străinii sunt ceva mai spălaţi la mansardă decât bloggerii români, care, oricâte branduri şi-ar pune pe dânşii, tot le sar greierii din pantofi.
Ca să finalizez...sloganul "Be.Live It" e numai bun pentru Berlin...pentru români, el ar fi trebuit să fie "Under.Stand It".

Monday, March 9, 2009

Mor(gu)e than words...

Vreau să fiu cât se poate de sintetic, nu pentru că m-aş ascunde precum o muiere beată la 8 martie de nişte realităţi, ci fiindcă cele întâmplate în ultima săptămână "will definitely leave scars". Am să încerc să sintetizez totul în câteva concluzii la care am ajuns în toată perioada asta:
- încă o dată mă felicit pentru că nu am urmat cariera medicală pentru care m-am pregătit intens. N-am făcut-o fiindcă nu mă pot numi "coleg" cu nişte incompetenţi, cu nişte fomişti împuţiţi de peste Prut, goniţi de săracie către România, care şi acum se sperie când văd tramvaiul, cu nişte măcelari rataţi care n-au nicio "gară" cu jurământul lui Hipocrate. Faptul că nu m-am făcut doctor nu înseamnă că mă puteţi duce de nas: sunt un pacient mult mai bine informat în domeniu decât voi, practicanţii pulii mele. Bă beliţilor, ştiu mai multe din medicină decât o să aveţi voi vreodată habar! A propos, prietene, te cunoşti tu foarte bine care eşti...ai să mori şi tu la un moment dat şi-ţi doresc să o faci în cele mai cumplite chinuri cu putinţă, pentru că asta meriţi.
- urăsc din tot sufletul ortodoxismul şi tot ce presupune el. Este o barbarie, un amestec de habotnicism cu păgânism, care nu face altceva decât să îndobitocească şi mai mult acest neam de dobitoci. E plin de paradoxuri şi contradicţii, şi adoră manifestările de stadion. Unde s-a mai întâlnit ca smerenia slujbei să se transforme în chermeză, popular numită "pomană"?
- urăsc cre(ş)tinii ortodocşi care nici în 2009 n-au înţeles o regulă de aur a omeniei: marile dureri sunt MUTE. Nu trebuie să te manifeşti ca un descreierat, să-ţi rupi hainele de pe tine, să nu te bărbiereşti 40 de zile sau să plângi ca o Chivuţă oricând ai ocazia, mai ales dacă există un public care să te urmarească, pentru a suferi după cineva.
- sunt lucruri şi imagini într-atât de încărcate de semnificaţie încât eu, unul, cel puţin, nu le voi uita o viaţă. Poate se vor estompa cu timpul, dar ori de câte ori îmi vor reveni în faţa ochilor minţii, senzaţia pe care o voi încerca va fi similară, iar intensitatea-i, constantă. Nu ştiu dacă există vreo imagine care să ma fi zdrobit în felul în care a facut-o cea din noaptea de 1 spre 2 martie...
- va trebui să mă obişnuiesc să-mi scot din vocabular acel cuvânt pe care orice copil care învaţă să vorbească îl rosteşte pentru prima oară. Îl ştiţi şi îl ştiu şi eu...sau, cel puţin, l-am ştiut. Acum învăţ să-l uit...
Ajunge...mintea-mi fuge din nou. De săptămâna asta sper să revin la forma şi stilul de odinioară.

PS. Cineva poate fi împăcat, şi poate fericit...nu mai am sub fustele cui să mă ascund!