Friday, November 20, 2009

Cum i-am făcut audienţă lui Turcescu

Da, da, aţi citit foarte bine, ieri i-am făcut audienţă lu' Turcescu, atât pe teveu, la Realitatea, cât şi pe radioul pe care nu-l ascultă nici naiba în Bucureşti, RealitateaFM, taman la emisiunea aia la care a sunat Udrea să spună că nu e ea, dar că se admiră nespus; io am zis că-s eu, doar n-am hlizeli şi chicoteli de curvă nesatisfăcută în mine, asta cu "being me" fiind o chestie cu care mă mândresc în viaţă!
Nu vă gândiţi că am sunat din spirit civic, până şi scobitul în nas e mai folositor decât ascultarea lu' Turci. Sărmanul, e odios de plictisitor tot luându-se în serios cu "jurnalismul" lui. Plimbându-mă plin de aroganţă prin Braşov, observ o echipă dotată cu cameră de filmare plus microfon în timp ce desfăşura activitatea de a mă alerga pe stradă, dorind de la mine să răspund la poponărisme sinistre de genul "oare românii nu votează din indiferenţă, sau pentru că nu se regăsesc în niciun candidat? Cum comentaţi?" Turcescu le are p-astea cu "comentatul" şi "chestiunile"...la el totul e chestiune şi, obligatoriu, se comentează. Probabil recunoscându-mă după celebritate, s-au gândit că l-au prins de eşarfă pe cetăţeanul model şi responsabil, care votează pen' că au murit tinerii în revoluţie.
Da, băieţi, le zic, mă bag, e o ocazie unică să vă fut muma-n cur: mi-am cântat poezioara, varianta cu sticker "Parental Advisory: Explicit Lyrics", adică n-am fost mârlan să-l iau pe Turci cu anarhismul ca soluţie la
actuala clasă politică românească, se inhiba de nu mai ajungea la dezbatere, să facă şi acolo pe deontologul.
Al dracu' animal, mi-a tăiat rapid macaroana, auzind că pentru mine ziua alegerilor e un prilej minunat să-mi exprim votul negativ (v-am zis că am fost cu frâna de mână trasă). Cum el are prin casă icoane cu Băsescu, se temea, pesemne, că începe să plouă prin emisiune cu PET-uri conţinând pişat din rai.
Totuşi, mă bucur că l-am ajutat, acum, în plin post al Crăciunului: cum scriu infinit mai bine decât el şi cum în materie de radio îi dau lecţii oricând doreşte, consider că i-am cam făcut un pustiu de bine tura asta, respectiv nişte audienţă nesperată, plus onoarea de a-mi afla părerile. Dă-mi un pupic! A, da, bă...eram io, Mihai Băra, nu degeaba îmi semăna vocea cu a mea!

P.S.: De ce oare nu o candida Burzum la preşedinţie?

No comments:

Post a Comment